De la Wikționar, dicționarul liber
(español)
Etimologie
Din latină târzie tructa sau trocta < greacă antică τρώκτης (tróktis).
Pronunție
Substantiv
trucha f., truchas pl.
- păstrăv
- (mec.) bigă, macara
- (fam.) mutră, față
- (fam.) gură
- (fam.) (om) viclean, fățarnic
Sinonime
Cuvinte compuse
Expresii
Referințe
