Sari la conținut

truita

De la Wikționar, dicționarul liber

(aragonés)

Etimologie

Din latină târzie tructa, poate din greacă antică τρώκτης (trṓktēs, „ciugulitor”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

truita f., truitas pl.

  1. (iht.) păstrăv

Referințe





(català)

Etimologie

Din latină târzie tructa, poate din greacă antică τρώκτης (trṓktēs, „ciugulitor”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /ˈtɾuj.ta/
  • (central, oriental) AFI: /ˈtɾuj.tə/


Substantiv

truita f., truites pl.

  1. (iht.) păstrăv

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Etimologie

Origine incertă. Poate din latină torta, din tortus („răsucit, întors, învârtit”).

Substantiv

truita f., truites pl.

  1. (gastr.) omletă

Referințe