ușier

română

Din ușă + sufixul -ier (după franceză huissier).

Declinarea substantivului ușier
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ușier	ușieri
Articulat	ușierul	ușierii
Genitiv-Dativ	ușierului	ușierilor
Vocativ	ușierule	ușierilor

(ieșit din uz) om de serviciu la unele instituții publice (care stătea la ușă).