ululate

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din latină ululāre.

Pronunție

  • AFI: /ˈjuːljuleɪt/


Verb


Conjugarea verbului
to ululate
Infinitiv to ululate
Prezent simplu
pers. 3 sg.
ululates
Trecut simplu ululated
Participiu trecut ululated
Participiu prezent ululating
  1. a urla, a țipa
  2. a se jeli, a se lamenta, a boci, a plânge

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe