unic

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină unicus, franceză unique.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
unic
Singular Plural
Masculin unic unici
Feminin unică unice
Neutru unic unice
  1. care este unul singur, numai unul în genul, de felul său.
  2. care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil.


Traduceri

Referințe