urni

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din slavă (veche) urinonti.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) urni
Infinitiv a (se) urni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) urnesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) urnească
Participiu urnit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) mișca, a (se) deplasa (cu greu) din locul unde se află.
  2. (v.tranz.) a pune în funcțiune o mașină, un sistem tehnic etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe