mișca

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : mișcă, misca

română

Etimologie

Cuvânt autohton.

Pare să provină din latină mĭscῑre („a agita”) (> spaniolă mecer, confer Corominas, III, 315), prin intermediul unui derivare de tipul *mĭscĭcāre, al cărui rezultat normal ar fi *mișčcare.

Pronunție

  • AFI: /miʃˈka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) mișca
Infinitiv a (se) mișca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) mișc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) miște
Participiu mișcat
Conjugare I
  1. (v.intranz., refl. și tranz.) a ieși sau a face să iasă din starea de repaus, de imobilitate; a(-și) schimba locul, poziția; a (se) clătina.
    mișc în direcția ta.
  2. (v.tranz. și refl.) a pune sau a fi în funcțiune, a facefuncționeze sau a funcționa.
    Motorul se mișcă.
  3. (v.refl. și intranz.) a porni din loc, a începe să se deplaseze în spațiu, a înainta.
  4. (v.refl.) a frecventa o anumită societate, a veni în contact cu...
  5. (v.refl. și intranz.) a ieși din pasivitate; a acționa; a se strădui.
    Mișcă-te!
  6. (v.refl.) (despre grupuri sociale, colectivități) a se împotrivi, a se agita, a se revolta.
  7. (v.intranz.) (fig.) (fam.) a dovedi (oarecare) pricepere, a ști să se descurce.
  8. (despre acțiuni, întreprinderi) a da rezultate satisfăcătoare.
  9. (v.tranz.) (fig.) a determina pe cinevaacționeze; a îndemna, a însufleți.
  10. (v.tranz.) a impresiona sufletește, a emoționa; a înduioșa.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • (Intranz.; fam.) A mișca din urechi = a sugera cuiva că îi dai un bacșiș; a da cuiva un bacșiș


Traduceri

Etimologie

Din mișca.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mișca.

Referințe