uzurpator

română

Etimologie

Din franceză usurpateur < latină usurpator.

Pronunție

• AFI: /u.zur.pa'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului uzurpator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	uzurpator	uzurpatori
Articulat	uzurpatorul	uzurpatorii
Genitiv-Dativ	uzurpatorului	uzurpatorilor
Vocativ	uzurpatorule	uzurpatorilor

1. persoană care uzurpă, care își însușește în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc.

Cuvinte derivate

• uzurpatoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online