vâsli

română

Etimologie

Din vâslă. Confer bulgară вeсля (veslja), sârbocroată vesliti.

Pronunție

• AFI: /vɨs'li/

Verb

Conjugarea verbului vâsli
Infinitiv	a vâsli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	vâslesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să vâslească
Participiu	vâslit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a mânui vâslele în apă, făcând să înainteze o ambarcație.

Cuvinte derivate

• vâslire
• vâslit
• vâslitor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• slăvi

Referințe

• DEX '98 via DEX online