vătămătură

română

Etimologie

Din a vătăma + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /və.tə.mə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului vătămătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vătămătură	vătămături
Articulat	vătămătura	vătămăturile
Genitiv-Dativ	vătămăturii	vătămăturilor
Vocativ	vătămătură	vătămăturilor

1. (pop.) nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online