vanagloria

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Din locuțiunea latină vana gloria.

Pronunție

  • AFI: /vana'glɔrja/


Substantiv

vanagloria f., vanaglorie pl.

  1. fanfaronadă, lăudăroșenie, îngâmfare
    Hai peccato di vanagloria.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din vanagloriarsi.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru vanagloriarsi.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru vanagloriarsi.





spaniolă

(español)

Etimologie

Din locuțiunea latină vana gloria.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

vanagloria f., vanaglorias pl.

  1. fanfaronadă, lăudăroșenie, îngâmfare

Cuvinte derivate