vanille

Vezi și : Vanille, vanillé

franceză

(français)

Etimologie

Din spaniolă vainilla.

Pronunție

• AFI: /va.nij/

Substantiv

vanille f., vanilles pl.

1. vanilie
2. (p. ext.) fructul acestei plante
3. esență sau extract natural de vanilie

   Crème à la vanille.

Cuvinte derivate

• vanillé
• vaniller
• vanillier
• vanilline
• vanillisme

Cuvinte compuse

• vanille Bourbon
• vanille de Bourbon

Adjectiv

Declinarea adjectivului vanille
	Singular	Plural
Masculin	vanille	vanille
Feminin	vanille	vanille

1. de culoarea vaniliei

Vezi și

• beige

Etimologie

Derivat regresiv din vaniller.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru vaniller.
2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru vaniller.
3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru vaniller.
4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru vaniller.
5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru vaniller.

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din franceză vanille.

Pronunție

• AFI: /va'nijə/

Substantiv

Declinarea substantivului vanille
f.m.	Singular	Plural
Substantiv	vanille	invariabil
Diminutiv	invariabil	invariabil

1. vanilie
2. (p. ext.) fructul acestei plante
3. esență sau extract natural de vanilie

   Dit roomijs smaakt naar vanille.

Referințe

• Wiktionary
• WikiWoordenboek