vanille

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Vanille, vanillé

franceză

(français)

Etimologie

Din spaniolă vainilla.

Pronunție


Substantiv

vanille f., vanilles pl.

  1. vanilie
  2. (p. ext.) fructul acestei plante
  3. esență sau extract natural de vanilie
    Crème à la vanille.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vanille
Singular Plural
Masculin vanille vanille
Feminin vanille vanille
  1. de culoarea vaniliei

Vezi și

Etimologie

Derivat regresiv din vaniller.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru vaniller.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru vaniller.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru vaniller.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru vaniller.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru vaniller.

Referințe





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din franceză vanille.

Pronunție

  • AFI: /va'nijə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vanille
f.m. Singular Plural
Substantiv vanille invariabil
Diminutiv invariabil invariabil
  1. vanilie
  2. (p. ext.) fructul acestei plante
  3. esență sau extract natural de vanilie
    Dit roomijs smaakt naar vanille.

Referințe