De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din verb + tranzitiv + factitiv.
Pronunție
- AFI: /verb tran.zi'tiv fak.ti'tiv/
Cuvânt compus
verb tranzitiv factitiv
- (și substantivat, n.) verb tranzitiv care arată că subiectul determină pe cineva să îndeplinească o acțiune; verb cauzativ.
Traduceri
Referințe
