verifico

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Derivat regresiv din verificare.

Pronunție

  • AFI: /verifi'ko/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la indicativ prezent pentru verificare.





latină

(Latina)

Etimologie

Din vērus ("adevăr") + fāciō ("a face").

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

vērificō (infinitivul prezent vērificāre, perfectul activ vērificāvī, supinul vērificātum)

  1. a verifica, a încerca, a proba

Cuvinte derivate