verifica
Etimologie
Din franceză vérifier < latină verificare.
Pronunție
- AFI: /ve.ri.fi'ka/
Verb
| Conjugarea verbului verifica | |
| Infinitiv | a verifica |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
verific |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să verifice |
| Participiu | verificat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a controla ceva pentru a constata dacă corespunde adevărului, cerințelor, calității sau anumitor date.
- (v.tranz.) a examina pe cineva pentru a vedea în ce, măsură corespunde funcției sau calității pe care o deține sau care i se încredințează.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online