vicecancelar
Etimologie
Din vice- + cancelar (după franceză vice-chancelier).
Pronunție
- AFI: /vi.ʧe.kan.ʧe'lar/
Substantiv
| Declinarea substantivului vicecancelar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vicecancelar | vicecancelari |
| Articulat | vicecancelarul | vicecancelarii |
| Genitiv-Dativ | vicecancelarului | vicecancelarilor |
| Vocativ | vicecancelarule | vicecancelarilor |
- persoană care ține locul unui cancelar in absența acestuia; titlu, funcție, deținută de această persoană.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online