vigoare

română

Etimologie

Din franceză vigueur < latină vigor, vigoris.

Pronunție

• AFI: /vi'go̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului vigoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vigoare	invariabil
Articulat	vigoarea	invariabil
Genitiv-Dativ	vigorii	invariabil
Vocativ	vigoare	invariabil

1. forță fizică, putere (de lucru, de acțiune); energie; vitalitate.

Cuvinte derivate

• învigora

Locuțiuni

• (loc.adj.) În vigoare = (despre legi, dispoziții etc.) valabil într-o anumită perioadă de timp.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online