vinco

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină vĭncŭlum.

Pronunție


Substantiv

vinco m., vinchi și vinci pl.

  1. nuia de salcie, ramură de salcie
  2. salcie energetică, lozie, răchită
  3. (p. ext.) salcie, răchită

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din vincere.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru vincere.





latină

(Latina)

Etimologie

Din indo-europeană *ueik.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

vincō (infinitivul prezent vincere, perfectul activ vīcī, supinul victum)

  1. a câștiga, a învinge

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii