vocare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină vocare < vocō.

Pronunție


Verb

  1. (înv.) a chema, a numi; p. ext. a invoca

Cuvinte derivate





latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din vocō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de infinitiv prezent pentru vocō.