vuit

română

Etimologie

Din a vui.

Pronunție

• AFI: /vu'it/

Substantiv

Declinarea substantivului vuit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vuit	invariabil
Articulat	vuitul	invariabil
Genitiv-Dativ	vuitului	invariabil
Vocativ	vuitule	invariabil

1. vuire; (spec.) suflare a vântului, vânt.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online