vulgariza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză vulgariser.

Pronunție

  • AFI: /vul.ga.ri'za/


Verb


Conjugarea verbului
vulgariza
Infinitiv a vulgariza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
vulgarizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vulgarizeze
Participiu vulgarizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face cunoscut mulțimii, a populariza, a răspândi (cunoștințe științifice, literare etc.).
  2. (v.refl.) (despre descoperiri, invenții) a deveni cunoscut, acceptat, utilizat pe scară largă.
  3. (v.tranz.) a trata în mod simplist, a banaliza.
  4. (v.refl.) a deveni vulgar.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe