zbengui

română

Etimologie

Din zbeng + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /zben.gu'i/

Verb

Conjugarea verbului (se) zbengui
Infinitiv	a (se) zbengui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) zbengui
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) zbenguie
Participiu	zbenguit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) a se juca sărind și alergând; a zburda.
2. (v.refl.) a se lua la harță; a se hârjoni.

Cuvinte derivate

• zbenguială
• zbenguire
• zbenguit
• zbenguitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online