zburdălnicie
Etimologie
Din zburdalnic + sufixul -ie.
Pronunție
- AFI: /zbur.dəl.niˈʧi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului zburdălnicie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zburdălnicie | zburdălnicii |
| Articulat | zburdălnicia | zburdălniciile |
| Genitiv-Dativ | zburdălniciei | zburdălniciilor |
| Vocativ | zburdălnicie | zburdălniciilor |
- însușirea de a fi zburdalnic; vioiciune, neastâmpăr, voioșie.
- manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere; nebunie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online