zdrențuit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) zdrențui.

Pronunție

  • AFI: /zdren.ʦu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
zdrențuit
Singular Plural
Masculin zdrențuit zdrențuiți
Feminin zdrențuită zdrențuite
Neutru zdrențuit zdrențuite
  1. (despre îmbrăcăminte) prefăcut în zdrențe; rupt, sfâșiat.
  2. (despre oameni) îmbrăcat în zdrențe; zdrențăros.


Traduceri

Referințe