zdreanță

română

Variante

treanță

Etimologie

Creație expresivă având la bază probabil o rădăcină onomatopeică *zdranț, care imită zgomotul produs la ruperea unei țesături. Confer zdrang, zdrâng, cranț, cronț.

Relația care s-a vrut stabilită cu slavă (veche) sŭdranica, din sŭdrati („a rupe”) (confer draniță), este posibilă, fără a fi însă necesară.

Pronunție

AFI: /ˈzdre̯an.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului zdreanță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zdreanță	zdrențe
Articulat	zdreanța	zdrențele
Genitiv-Dativ	zdrenței	zdrențelor
Vocativ	zdreanță	zdrențelor

bucată ruptă, sfâșiată dintr-o pânză sau dintr-un obiect de pânză; haină, rufă sau pânză veche, ruptă.
(fig.) (fam.) om de nimic; lepădătură, secătură.
(la pl.) un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă, care se fierbe în supă în bucățele mici.

Cuvinte derivate

Traduceri

Referințe

DEX '98 via DEX online