De la Wikționar, dicționarul liber
(Deutsch)
Etimologie
Din limba idiș zchocken ("a juca").
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului
zocken
|
| Infinitiv
|
zocken
|
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
|
zockst
zockt
|
| Indicativ imperfect
|
zockte
|
| Participiu perfect
|
gezockt
|
| Verb auxiliar
|
haben
|
- a juca jocuri de noroc, a miza
- Ich habe die ganze Nacht hindurch am Computer gezockt.
Sinonime
Cuvinte derivate
