îmbătrânire

română

Etimologie

Din a îmbătrâni.

Pronunție

• AFI: /ɨm.bə.trɨ'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului îmbătrânire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	îmbătrânire	îmbătrâniri
Articulat	îmbătrânirea	îmbătrânirile
Genitiv-Dativ	îmbătrânirii	îmbătrânirilor
Vocativ	îmbătrânire	îmbătrânirilor

1. faptul de a îmbătrâni; trecere treptată spre bătrânețe.
2. (spec.) (tehn.) tratament aplicat unor materiale sau unor produse spre a le da cât mai repede calitatea de vechime. maturare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online