împrumut

română

Etimologie

Din latină in promutuum.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pru'mut/

Substantiv

Declinarea substantivului împrumut
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împrumut	împrumuturi
Articulat	împrumutul	împrumuturile
Genitiv-Dativ	împrumutului	împrumuturilor
Vocativ	împrumutule	împrumuturilor

1. faptul de a (se) împrumuta; (concr.) obiect sau sumă de bani împrumutată.
2. cuvânt, construcție lexicală etc. luată din altă limbă.

   Împrumut lingvistic.

Locuțiuni

• (loc.adj.) De împrumut = care este împrumutat.
• (loc.vb.) A da (sau a lua) cu împrumut = a împrumuta.

Expresii

• A fi ca de împrumut sau apărea de împrumut = a nu i se potrivi cuiva

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online