începător

română

Etimologie

Din a începe + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ʧe.pə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului începător
	Singular	Plural
Masculin	începător	începători
Feminin	începătoare	începătoare
Neutru	începător	începătoare

1. care începe; inițial.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului începător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	începător	începători
Articulat	începătorul	începătorii
Genitiv-Dativ	începătorului	începătorilor
Vocativ	începătorule	începătorilor

1. persoană care se inițiază lucrând într-un domeniu de activitate oarecare; novice.
2. (rar) persoană care inițiază ceva; inițiator.

Cuvinte derivate

• începătoare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• caprotine
• copertina
• antropice
• creponați
• entropica

Referințe

• DEX '98 via DEX online