șiretenie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din șiret + sufixul -enie.

Pronunție

  • AFI: /ʃi.re'te.ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
șiretenie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șiretenie șiretenii
Articulat șiretenia șireteniile
Genitiv-Dativ șireteniei șireteniilor
Vocativ șiretenie șireteniilor
  1. însușirea de a fi șiret; faptă sau vorbă șireată; viclenie, perfidie, șireție.


Traduceri

Etimologie

Confer șir.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
șiretenie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șiretenie șiretenii
Articulat șiretenia șireteniile
Genitiv-Dativ șireteniei șireteniilor
Vocativ șiretenie șireteniilor
  1. (pop.) desfășurare, curs (al unei întâmplări, al unei situații), istorisire cu multe peripeții; (p.ext.) relatare a unei întâmplări, a unei situații etc.; tărășenie.


Traduceri

Referințe