amic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină amicus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
amic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amic amici
Articulat amicul amicii
Genitiv-Dativ amicului amicilor
Vocativ amice amicilor
  1. fiecare dintre persoanele legate printr-un sentiment de simpatie, stimă și atașament reciproc.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





catalană

(català)

Etimologie

Din latină amicus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

amic m., amics pl.

  1. amic, prieten

Cuvinte derivate