biet
De la Wikționar, dicționarul liber
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul "modifică pagina" și rezolvând următoarele probleme: format substantiv-nld |
|
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul "modifică pagina" și rezolvând următoarele probleme: format substantiv-nld |
Cuprins |
română
Etimologie
Orig.nec.
Nuanța afectivă puternică este evidentă în întrebuințarea curentă a cuvântului, când este vorba de membrii familiei decedați: bietul tata, bietul frate-meu (cf. sp. mi pobre padre).
Presupunem că acest caz indică adevărata semnificație a cuvântului, caz în care se poate recunoaște în el lat. vĕtus ("vechi"), care s-a întrebuințat de asemenea din epoca clasică desemnînd "strămoșii, cei morți".
În acest caz, bietul Petre a început prin a însemna "răposatul Petre" și apoi, printr-o asociație de idei firească, "bietul Petre" (cf. și săracul Petre). Fonetismul lui vĕtus > biet este normal; cf. și it. vieto ("trecut, vechi").
Pronunție
- AFI: /bjet/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului biet |
||
| Singular | Plural | |
| Masculin | biet | bieți |
| Feminin | biată | biete |
| Neutru | biet | biete |
- (N.B. precedă nume de ființe) vrednic de milă, de plâns.
- Un biet țăran; bietul de mine!
- (despre morți) regretat.
- vrednic de dispreț; fără însemnătate, fără valoare.
- Un biet funcționar.
Sinonime
- 1: nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman, (livr.) mizer, pauper, (pop.) nemernic, păcătos, sărăcan, (înv. și reg.) ticăit, ticălos, (prin Munt. și Olt.) săget, (înv.) cainic, mișel, mișelos
- 3: neînsemnat, obscur, umil
Traduceri
care trezește compasiune
|
|
Referințe
neerlandeză
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
biet, pl. bieten
