drac

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
drac
Wolfgang și Diavolul

română

Etimologie

Din latină draco („șarpe, balaur”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
drac
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drac draci
Articulat dracul dracii
Dativ-Genitiv dracului dracilor
Vocativ dracule dracilor
  1. ființă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuță.
  2. (în formule de generalizare extremă, cu sensul de „orice”, „oriunde”, „fie cine-o fi”)
    Face și pe dracul
  3. (fig.) om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Paronime

Expresii

  • A fi dracul gol (sau împielițat) sau a fi drac împielițat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteț, poznaș
  • Omul (sau salba, poama) dracului sau om al dracului = a) om rău, ticălos; b) om întreprinzător, descurcăreț
  • A se teme de ceva ca de dracul (sau ca dracul de tămâie) = a se teme foarte tare de ceva
  • A se uita la cineva ca la dracul = a se uita la cineva cu dușmănie sau cu frică
  • E tot un drac = e totuna, e același lucru
  • A avea (sau a fi cu) draci sau a avea pe dracul în el = a) a fi rău dispus, enervat; b) a fi energic, plin de viață, neastâmpărat
  • Parcă a intrat dracul în el, = se zice despre cineva mânios, agitat sau cu o energie inepuizabilă
  • A băga (pe cineva) în draci (sau în toți dracii) = a intimida, a înfricoșa (pe cineva); a face (pe cineva) să depună toate eforturile (de frică)
  • Trebuie să fie un drac la mijloc, = se spune când nu poate fi găsită o explicație logică a unei situații încurcate sau când se bănuiește o cauză ascunsă, greu de găsit
  • Și-a băgat (sau și-a amestecat) dracul coada, = se zice când o situație care părea clară se complică dintr-o dată, capătă o evoluție neașteptată
  • A trage pe dracul de coadă = a fi foarte sărac, a o duce greu
  • A căuta pe dracul = a intra singur într-o încurcătură, a-și provoca singur neplăceri
  • A da de (sau peste) dracul sau a vedea (sau a-și găsi) pe dracul = a o păți
  • A căuta pe dracul și a găsi pe tată-său = a ajunge într-o situație și mai rea decât aceea anterioară
  • A trimite (pe cineva) la dracul sau a da dracului = a înjura, a blestema (pe cineva), pomenind de diavol
  • A trimite (pe cineva) de la dracul la tată-său = a purta (pe cineva) de colo până colo
  • A cere pe dracul și pe tată-său (sau cât dracul pe tată-său) = a cere (pe ceva) un preț exorbitant
  • A face pe dracu-n patru sau a face și pe dracul = a face tot posibilul, a încerca toate mijloacele
  • A da (sau a lăsa) dracului (pe cineva sau ceva) = a abandona, a părăsi (pe cineva sau ceva), a renunța definitiv (la cineva sau la ceva)
  • A se duce dracului = (despre persoane dezagreabile; adesea în imprecații) a se duce fără să se mai întoarcă (și într-un loc neștiut); (despre bunuri materiale) a se pierde, a se irosi
  • A se duce la dracul = a pleca unde vrea (fără să-i mai știe nimeni de urmă și fără să-i mai dorească revederea)
  • A-l lua dracul (sau dracii, mama dracului) = a muri; a o păți
  • La dracul! = formulă exclamativă de dispreț prin care se exprimă dorința de a renunța la ceva, de a se lepăda de ceva
  • Pe dracul! = (formulă exclamativă de negație) nimic!
  • Al dracului! sau ptiu, drace! = exclamații exprimând uimire, enervare, admirație
  • A nu avea nici pe dracul = a fi perfect sănătos
  • Lucrul dracului = lucru dificil, dubios, care creează neplăceri
  • (glumeț și ir.) Buruiana (sau iarba, tămâia) dracului = tutun
  • La dracu-n praznic sau la mama dracului, unde și-a înțărcat dracul copiii, unde și-a spart dracul opincile = într-un loc (neprecizat) foarte îndepărtat
  • Al dracului (de...) = a) foarte rău, păcătos; b) incomod, dificil; c) foarte, peste măsură de..., grozav; d) energic, descurcăreț, răzbătător
  • (Așa) de-al dracului! = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau!


Traduceri

Anagrame

Referințe