etimologie
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
- Din lat. etymologia
Pronunţie
- AFI: /e.ti.mo.lo'ʤi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului etimologie |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | etimologie | etimologii |
| Articulat | etimologia | etimologiile |
| Dativ-Genitiv | etimologiei | etimologiilor |
| Vocativ | etimologio | etimologiilor |
- stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluţiei lui fonetice şi semantice
- ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi
- (Gram.; înv.) morfologie
- etimon
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- Etimologie multiplă = provenienţă a unui cuvânt din două sau mai multe surse diferite
- Etimologie populară = modificarea formei unui cuvânt (recent intrat în limbă) sub influenţa unui cuvânt mai cunoscut cu care prezintă asemănări de formă sau uneori de sens
Traduceri
Traduceri
|
|