funcționarism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză fonctionnarisme (după funcționar).

Pronunție

  • AFI: /funk.ʦi.o.na'rism/


Substantiv


Declinarea substantivului
funcționarism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ funcționarism invariabil
Articulat funcționarismul invariabil
Genitiv-Dativ funcționarismului invariabil
Vocativ funcționarismule invariabil
  1. tendință birocratică de a considera problemele din punct de vedere individual, nu general; atitudine indiferentă, lipsită de interes și de devotament față de muncă; birocratism, birocrație.


Traduceri

Referințe