inamiciție

română

Etimologie

Din italiană inimicizia (după amic).

Pronunție

• AFI: /in.a.mi'ʧi.ʦi.je/

Substantiv

Declinarea substantivului inamiciție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inamiciție	inamiciții
Articulat	inamiciția	inamicițiile
Dativ-Genitiv	inamiciției	inamicițiilor
Vocativ	'	'

1. (rar) ură, dușmănie, inimiciție.

Sinonime

• inimiciție, dușmănie

Antonime

• amiciție, prietenie

Cuvinte derivate

• inamic

Traduceri

inimiciție

albaneză: armiqësi (shqip) engleză: enmity (English), hostility (English) esperanto: malamikeco (Esperanto) estoniană: vaenulikkus (eesti) finlandeză: viha (suomi), vihanpito (suomi) franceză: inimitié (français) f. germană: Feindschaft (Deutsch) f. greacă: εχθρότητα (Ελληνικά) (ehthrótita) f. italiană: inimicizia (italiano) f. japoneză: 敵対 (日本語) (てきたい, tekitai), 敵意 (日本語) (てきい, tekii), 不和 (日本語) (ふわ, fuwa)

maghiară: ellenségeskedés (magyar) norvegiană: fiendskap (norsk bokmål) neerlandeză: vijandschap (Nederlands) m. poloneză: wrogość (polski) portugheză: inimizade (português) f. rusă: враждебность (русский) (vražd'ébnost') f. spaniolă: enemistad (español) suedeză: fiendskap (svenska) c. turcă: düşmanlık (Türkçe), husumet (Türkçe)

Referințe

• DEX online