miorlăit
română
Etimologie
Din a miorlăi.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului miorlăit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | miorlăit | miorlăituri |
| Articulat | miorlăitul | miorlăiturile |
| Genitiv-Dativ | miorlăitului | miorlăiturilor |
| Vocativ | miorlăitule | miorlăiturilor |
- faptul de a (se) miorlăi; sunet caracteristic scos de pisică; miorlăială, miorlăitură; (p.gener.) sunet asemănător scos de alte animale sau de om.
- (fig.) (depr.) plâns subțire și tânguitor.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a miorlăi.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
| Declinarea adjectivului miorlăit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | miorlăit | miorlăiți |
| Feminin | miorlăită | miorlăite |
| Neutru | miorlăit | miorlăite |
- (despre pisici) care miorlăie; miorlăitor.
- (fig.) (depr.; despre oameni sau glasul lor) plângăreț, tânguitor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online