perspectivă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză perspective.

Pronunție

  • AFI: /per.spek'ti.və/


Substantiv


Declinarea substantivului
perspectivă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ perspectivă perspective
Articulat perspectiva perspectivele
Genitiv-Dativ perspectivei perspectivelor
Vocativ perspectivă perspectivelor
  1. reprezentare tridimensională prin desen a unui corp din spațiu pe o suprafață plană.
  2. disciplină care se ocupă cu studiul metodelor folosite pentru realizarea perspectivei.
  3. (fig.) fel particular de a vedea lucrurile, aspect sub care se prezintă lucrurile; punct de vedere.
  4. privire generală, aspect general asupra unui peisaj, a unei scene sau a unui obiect văzute din depărtare; priveliște.
  5. (fig.) ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni


Traduceri

Referințe