prezenta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză présenter < latină praesentare.

Pronunție

  • AFI: /pre.zenˈta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) prezenta
Infinitiv a (se) prezenta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) prezint
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) prezinte
Participiu prezentat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face cunoscut celor de față, spunând numele, ocupația etc.; a face cunoștință (cu cineva); a (se) recomanda.
    prezint Popescu; l-am prezentat lui ...
  2. (v.refl.) a deveni prezent în memorie, a apărea în memorie.
  3. (v.tranz.) a înfățișa (publicului) un spectacol, aspectele unei activități, rezultatul unor cercetări etc.
  4. (v.refl.) a apărea, a se înfățișa într-un anumit loc sau în fața cuiva pentru a răspunde unei anumite obligații sau pentru a oferi ori a solicita ceva.
  5. (v.refl. și tranz.) (spec.) a (se) înfățișa la un examen, la un concurs, la alegeri etc.
  6. (v.tranz.) a pune înainte, a înmâna, a oferi, a da.
  7. (v.tranz.) (despre lucruri supuse unei examinări) a avea o anumită însușire, caracteristică.
  8. (v.refl.) a avea aparența de..., a se înfățișa ca...
    Virusul se prezintă sub formă de corpusculi.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A prezenta arma = a da onorul cu arma


Traduceri

Referințe