refren
română
Etimologie
Din franceză refrain.
Pronunție
- AFI: /re'fren/
Substantiv
| Declinarea substantivului refren | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | refren | refrenuri |
| Articulat | refrenul | refrenurile |
| Genitiv-Dativ | refrenului | refrenurilor |
| Vocativ | refrenule | refrenurilor |
- cuvânt, vers sau grup de versuri care se repetă după una sau mai multe strofe, cu rolul de a sublinia, prin repetiție, o idee poetică.
- frază muzicală reluată la sfârșitul cupletelor unui cântec, în general pe aceeași linie melodică.
- temă principală a rondoului, care se repetă după fiecare cuplet.
- (fig.) (depr.) cuvânt, frază, expresie care se repetă stereotip.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online