rictus
De la Wikționar, dicționarul liber
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul "modifică pagina" și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare |
Cuprins |
română
Etimologie
Din lat. rictus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului rictus |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rictus | rictusuri |
| Articulat | rictusul | rictusurile |
| Dativ-Genitiv | rictusului | rictusurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- Contracție a mușchilor feței, care dă figurii expresia de râs crispat; strâmbătură a gurii provocată de această contracție, care apare în unele boli ale sistemului nervos și dă impresia de râs forțat.
- Avea pe față un rictus de durere.
Sinonime
- grimasă
- schimonoseală
- schimonosire
- schimonositură
- strâmbătură.
Anagrame
- <anagrame>
Locuțiuni
- <locuțiuni>
Expresii
- <expresii>
