separa
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză séparer < latină separare.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului (se) separa |
|
| Infinitiv | a (se) separa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) separ |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) separe |
| Participiu | separat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face să nu mai fie împreună.
- S-a separat de grup.
- (v.refl.) (despre persoane) a se îndepărta, a se despărți; (despre soți) a divorța.
- (v.refl. și intranz.) (fiz.; despre o substanță solidă dizolvată într-un lichid) a (se) depune sub formă de precipitat.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a face să se separe
a se despărți
|