trântor
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Cf. sl. trontŭ.
Pronunție
- AFI: /'trɨn.tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului trântor |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trântor | trântori |
| Articulat | trântorul | trântorii |
| Dativ-Genitiv | trântorului | trântorilor |
| Vocativ | trântorule | trântorilor |
- masculul albinei.
- Albină lucrătoare și trântor.
- epitet dat unui bărbat care nu vrea să lucreze și trăiește din munca altora.
Sinonime
- 1: (entom.) (prin Mold.) lăutar
Traduceri
masculul albinei
