Sari la conținut

îmblăti

De la Wikționar, dicționarul liber

Variante

Etimologie

Din slavă (veche) mlatĩtĩ.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.blə'ti/


Verb


Conjugarea verbului
îmblăti
Infinitiv a îmblăti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
îmblătesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să îmblătească
Participiu îmblătit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a bate cerealele, plantele cu păstăi etc. cu îmblăciul pentru a le scoate semințele.
  2. (v.tranz.) (fig.) a bate rău pe cineva; a ciomăgi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe