împrejurime
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨm.pre.ʒu'ri.me/
Substantiv
| Declinarea substantivului împrejurime | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | împrejurime | împrejurimi |
| Articulat | împrejurimea | împrejurimile |
| Genitiv-Dativ | împrejurimii | împrejurimilor |
| Vocativ | împrejurime | împrejurimilor |
- locul sau ținutul dimprejur; preajmă, vecinătate, împrejmuire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online