vecinătate

română

Declinarea substantivului vecinătate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vecinătate	vecinătăți
Articulat	vecinătatea	vecinătățile
Genitiv-Dativ	vecinătății	vecinătăților
Vocativ	vecinătate	vecinătăților

starea, situația cuiva sau a ceva care este, se află, locuiește, trăiește alături, în apropiere de altcineva sau de altceva; raportul dintre doi sau mai mulți vecini.
loc vecin cu cineva sau cu ceva; împrejurime.
cei care sunt sau locuiesc alături sau în apropiere (față de alții sau față de un loc dat).
stare de vecin; vecinie, rumânie, iobăgie.