Sari la conținut

înșuruba

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din în- + șurub.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʃu.ru'ba/


Verb


Conjugarea verbului
înșuruba
Infinitiv a înșuruba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înșurubez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înșurubeze
Participiu înșurubat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a strânge un șurub prin învârtire pentru a fixa, a prinde ceva; (p.ext.) a fixa în locașul ei o piesă cu ghivent.
  2. (v.tranz.) a asambla două piese prevăzute cu ghivent.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe