încapsula

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + capsulă.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kap.su'la/


Verb


Conjugarea verbului
încapsula
Infinitiv a încapsula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
încapsulez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să încapsuleze
Participiu încapsulat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a astupa prin procedee mecanice sticle de bere, de apă minerală etc. cu o capsulă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe