încolona
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.ko.lo'na/
Verb
| Conjugarea verbului (se) încolona | |
| Infinitiv | a (se) încolona |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) încolonez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) încoloneze |
| Participiu | încolonat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) (despre un grup de oameni, de vehicule) a se așeza în coloană, a forma o coloană (de marș); (despre o persoană, un vehicul) a se încadra, într-o coloană.
- (v.tranz.) a așeza, a dispune în coloană.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online