îndoire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a îndoi.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.do'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
îndoire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îndoire îndoiri
Articulat îndoirea îndoirile
Dativ-Genitiv îndoirii îndoirilor
Vocativ îndoire îndoirilor
  1. acțiunea de a (se) îndoi; împăturire; încovoiere.
  2. (înv.) îndoială.


Traduceri

Anagrame

Referințe